I. Infracțiunea de conducere sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, reglementată de art. 336 alin. Cod penal, reprezintă una dintre cele mai frecvent întâlnite fapte în practica judiciară contemporană. Fenomenul se explică prin numărul ridicat de accidente rutiere produse anual în România ca urmare a consumului de alcool ori de substanțe interzise de către conducătorii auto.
Pe de altă parte, prin adoptarea celebrei Decizii nr. 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a determinat o schimbare fundamentală de perspectivă în aplicarea și interpretarea textului de lege, infracțiunea a fost adusă în atenția publicului larg, în special prin interpretări jurnalistice controversate.
Având în vedere amploarea și actualitatea temei, prezentul articol își propune să analizeze sintetic câteva aspecte definitorii ce țin de natura și conținutul normei prevăzute de art. 336 alin. C. pen.
Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului
Astfel, conform alin. (1) al articolului mai sus menționat, „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0.80 g/l în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”.
a) Latura obiectivă:
În această primă formă, legiuitorul a ales să incrimineze acele conduite active care creează o stare de pericol pentru siguranța pe drumurile publice și a participanților la trafic. Mai exact, a fost introdus un prag al concentrației alcoolice în sânge de la care se justifică atragerea răspunderii penale (0.80 g/l).
Ca elemente suplimentare de tipicitate se regăsesc săvârșirea faptei pe un drum public și natura autovehiculului, acesta fiind unul pentru a cărui conducere legea impune deținerea unui permis. În plus, conducerea unor autoturisme trebuie să se facă pe fondul intoxicației voluntare cu alcool (intenție directă sau eventuală, se exclude culpa).
Infracțiunea este una de pericol abstract, nefiind necesară dovedirea în concret a existenței sau inexistenței stării de pericol pentru valoarea socială protejată, care este prezumată întotdeauna.
De asemenea, fapta este una cu subiect activ unic, art. 336 Cod penal nepermițând coautoratul, ci doar participația.
Deși relativ simplu de înțeles și aplicat, în practica judiciară infracțiunea a generat numeroase dificultăți până la forma sa actuală, fiind supusă de-a lungul timpului controlului și interpretării constante atât din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și a Curții Constituționale.
b) Decizii și modificări legislative fundamentale în materie:
Printre altele, amintim:
Decizia Î.C.C.J. nr. 3/2014 care a apărut în contextul schimbării Codului penal și a avut ca obiectiv concilierea acelor situații în care fuseseră prevalate, în același dosar, două probe biologice, hotărându-se că va prevala și va avea relevanță pentru stabilirea alcoolemiei doar prima dintre ele.
De asemnea, importantă este și Decizia C.C.R. nr. 732/2014 prin care s-a constatat neconstituționalitatea sintagmei „la momentul prevalării mostrelor biologice”, prezentă în vechea formă a textului, întrucât s-a ajuns la concluzia că aceasta încalcă dreptul la apărare al persoanelor prin stabilirea răspunderii penale în baza unui criteriu ulterior și exterior conduitei făptuitorului căruia îi este imputată infracțiunea.
În urma acestor hotărâri, textul aproape a revenit la forma lui inițială de dinaintea noul cod, iar ceea ce indirect s-a impus a fost calculul retroactiv al îmbibației alcoolice, normele metodologice adaptându-se și stabilind ca standard actual dubla recoltare de probe de sânge.
Prin Decizia Î.C.C.J. nr. 6/2019 s-a stabilit că „a conduce un autovehicul pe drumurile publice” nu trebuie interpretat doar în sensul acționării motorului, ci de fapt al punerii în mișcare a unui autoturism, indiferent de metodă („acțiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevăzută de art. 336, nu presupune în mod necesar punerea în mișcare a vehiculului prin acționarea sistemelorde autopropulsie”.).
În final, Legea 172/2024 este cea mai recentă modificare a normei, când a fost abrogată pedeapsa amenzii și introdusă obligativitatea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi. De asemenea, amânarea aplicării pedepsei nu mai devine operabilă în cazul acestor categorii de infracțiuni.
c) Considerații:
Important de menționat este faptul că legea penală intervine în raporturile sociale întotdeauna ca soluție ultima ratio, acesta fiind un principiu fundamental. Prin urmare, pragul de 0.80 g/l este rezultatul unei decizii de politică legislativă, o opțiune a legiuitorului, dată în baza studiilor biologice în materie. Totuși, aceasta nu înseamnă că sub nivelul stabilit de normă astfel de conduite sunt tolerate și acceptate în societate, ci doar că ele nu impun un regim sancționator atât de sever cum este cel penal.
Până la acel prag nu avem o conduită permisă sau tolerată, fapta constituind contravenție și fiind sancționată conform prevederilor O.U.G. 195/2002.
II. Conducerea sub influența substanțelor psihoactive
Al doilea alineat al art. 336 Cod penal prevede o variantă asimilată, și anume conducerea sub influența substanțelor psihoactive: ,,Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.”
a) Latura obiectivă:
Sub aspectul laturii obiective, diferențele esențiale față de primul alineat sunt tipul substanței care influențează capacitatea persoanei de a conduce, respectiv absența unui prag valoric predeterminat de la care să devină incidentă răspunderea penală.
Larghețea terminologică utilizată pentru fixarea textului normei a creat însă multe controverse legate de interpretarea și aplicarea lui practică. Poate chiar mai disputat decât conducerea sub influența alcoolului, art. 336 alin. (2) Cod penal a câștigat popularitate, mai ales în publicațiile cotidiene, ca urmare a Deciziei nr. 25/2025 pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, dată recent de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Chiar și în lumina acestei decizii, este foarte important de menționat că noua interpretare nu reprezintă o dezincriminare a conducerii sub inflența substanțelor psihoactive. Nu trebuie să ajungem la concluzia că astfel comportamentele în cauză au devenit tolerate de legiuitor și societate, ci, din contră, să privim modificarea ca pe o garanție suplimentară a dreptului la apărare al fiecărui individ.
b) Conținutul normei:
Prin „substanțe psihoactive”, în conformitate cu prevederile art. 241 din Legea nr. 218/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ,,se înțelege substanțe stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătății.”. Repere pentru stabilirea esenței noțiunii sunt, în egală măsură, și Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope sau Ordinul ministrului sănătății nr. 4965/2024.
Practic, aceste substanțe sunt enumerate de legiuitor, iar, dată fiind evoluția așa-zisei „industrii”, listele sunt în pemanență actualizate.
Cea mai problematică și cea care a avut drept efect hotărârea interpretativă mai sus amintită rămâne noțiunea de ,,aflată sub influență”.
În legătură cu aceasta, curtea a statuat defintiv că „În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.”
S-a insituit astfel un dublu standard probatoriu, iar în lumina acestuia, nu mai este suficientă simpla depistare a metaboliților activi sau inactivi în sânge pentru a considera că o persoană se află sub influența unei anumite substanțe. Peste acestea, este necesar în plus să se facă dovadă, dincolo de orice dubiu rezonabil, că făptuitorului i-a fost afectată în concret capacitatea de a conduce, pentru a-l putea trage la răspundere penală. În caz contrar, nu va fi întrunită tipictatea infracțiunii.
c) Considerații:
Deși soluția are caracter obligatoriu pentru toate instanțele române, am reușit în continuare să găsim, pentru stări de fapt aprope identice, soluții jurisprudențiale diferite. În acest sens, prin Hotărârea nr. 249/2025 a Curții de Apel Bacău, Secția penală și pentru cauze de minori și familie din data de 20.03.2025 s-a dispus achitarea inculpatului pe considerentele Deciziei nr. 25/2025, în timp ce prin Sentința Penală nr. 565/2025 din data de 22.05.2025, în baza aceleiași decizii s-a statuat că este necesară stabilirea unei pedepse și suspendarea sub supraveghere a executării ei.
III. Forme agravate
În final, alin. (3) al art. 336 cod penal prevede formele agravate aferente alin. (1) și alin. (2): ,,Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”
Agravarea situației se justifică aici prin prisma calității speciale a subiectului activ, persoană care efectuează anumite tipuri de transporturi ori care se află în timpul instruirii sau examinării în cadrul probelor practice ale examenului de permis de conducere.
Recomandarea noastră
Echipa noastră oferă asistență juridică persoanelor cercetate pentru infracțiunea de conducere sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive. Analizăm dosarul, verificăm legalitatea probelor și vă reprezentăm în fața organelor judiciare pentru protejarea drepturilor dumneavoastră. Pentru programări, ne puteți contacta la office@coste-ioanid.ro sau la numerele de telefon afișate pe site.