Prin căsătorie soții pot conveni să își păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite ori un soț să își păstreze numele anterior căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.
După desfacerea căsătoriei soții au trei posibilități:
- Soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, indiferent de modalitate aleasă la căsătorie ( numele reunite, unul dintre soți a luat numele celuilalt).
- Atunci când între părți nu a intervenit o înțelegere sau dacă instanța nu a încuviințat păstrarea numelui de familie, fiecare dintre foștii soți va purta numele anterior căsătoriei.
- În situația în care soții nu ajung la o înțelegere cu privire la păstrarea numelui de familie, instanța poate încuviința ca soții să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie dacă există motive temeinice.
Reprezintă motiv temeinic pentru păstrarea numelui dobândit prin căsătorie, fără consimțământul celuilalt soț, orice interes care ar fi vătămat prin schimbarea numelui purtat de soț în timpul căsătoriei. Poate fi motiv temeinic în acest context atât un interes material, cât și unul moral.
De exemplu, soția este cunoscută ca autor de manuale de 10 ani sub numele purtat în timpul căsătoriei, astfel că schimbarea acestui nume, i-ar produce prejudicii grave.
Totodată, instanța poate decide, în lipsa acordului soților, ținând cont de interesul superior al minorului. Faptul că minorul i-a fost încredințat mamei poate constitui un motiv suficient pentru ca aceasta să își păstreze numele de familie purtat în timpul căsătoriei.
În situația în care instanța se raportează la stabilirea numelui soților după divorț la interesul superior al copilului se apreciază în ce modalitate ar fi afectat minorul prin purtarea unui nume de familie diferit de cel al unui părinte.
Numele este o parte importanantă a identificării unei persoane astfel încât păstrarea aceluiași nume de către ambii părinți poate fi importantă pentru dezvoltarea psihică și a personalității copilului.
Temeinicia motivelor invocate de parte este apreciată de instanța de judecată.
Solicitarea păstrării numelui de familie dobândit prin căsătorie trebuie formulată în cadrul acțiunii de desfacere a căsătoriei. Instanța de judecată se pronunță cu privire la numele de familie al soților în mod obligatoriu prin hotărârea de divorț.